Austria: Instanțele online - Covid-19, Austria și schimbările recente în practica utilizării tehnologiei de videoconferință
Autor: Sharon Schmidt
Instanțele online - permise de tehnologie și facilitate de lege
Pe măsură ce numărul cazurilor de COVID-19 continuă să crească, organismele guvernamentale și judiciare au fost nevoite să ia în considerare noi măsuri pentru a răspunde direcțiilor de sănătate publică și pentru a oferi noi căi de conectivitate la distanță. În încercarea de a menține garanțiile necesare pentru a limita riscul de creștere a ratelor de infectare, asigurând în același timp accesul părților la audieri echitabile și susținând principiile imediatei și oralității, au fost introduse noi dispoziții legale în mai multe jurisdicții pentru a clarifica și a facilita funcționarea practicilor de soluționare a litigiilor.
În ciuda faptului că este o problemă de sănătate publică, pandemia a generat răspunsuri juridice și politice considerabile care au avut un impact grav asupra capacității oamenilor de a avea acces la justiție.1 Pe măsură ce restricțiile privind libertatea de circulație au crescut, Parlamentul austriac a introdus o serie de legi referitoare la interacțiunile din cadrul sistemului de justiție.
Acest articol se va concentra pe evoluțiile legislative recente care au un impact asupra funcționării instanțelor și a audierilor judiciare în Austria. Acesta se va abține de la examinarea modificărilor de reglementare privind, printre altele, suspendarea sau prelungirea termenelor de fond, inclusiv a termenelor de prescripție sau a obligațiilor de plată. În schimb, acest articol se va axa pe noile norme privind desfășurarea procedurilor judiciare prin intermediul tehnologiei video și va evidenția avantajele acestora, în special în ceea ce privește grupurile cu risc ridicat pentru COVID-19. În acest sens, în cele ce urmează se va face referire la recentele observații prezentate în fața Tribunalului Districtual Liesing de către Oblin Rechtsanwälte GmbH și se va pleda în favoarea unei abordări mai holistice și mai flexibile care să asigure funcționarea eficientă continuă a sistemului judiciar austriac, precum și egalitatea și oportunitatea DeepL serviciilor sale.
Audieri la distanță
Deși înfățișările părților în Austria au fost reluate din iulie 2020, în prezent acestea își găsesc doar o aplicare limitată, și anume "în măsura în care este necesar pentru a proteja drepturile procedurale și ale părților2 și se efectuează numai în "cazurile în care a fost necesar pentru a evita un pericol pentru viața și integritatea fizică sau pentru a preveni un prejudiciu ireparabil".3
În timp ce legislația austriacă în materie de procedură civilă impune proceduri orale, directe și publice, aceasta permite excepții, permițând ca litigiile să fie judecate la distanță prin utilizarea unor mijloace de comunicare alternative, în special corespondența juridică electronică (Elektronischer Rechtsverkehr, ERV) sau instrumente de videoconferință. Primul a fost implementat cu succes în Austria timp de mulți ani. Înființat în 1990, acesta constituie un cadru cuprinzător pentru "transmiterea electronică a cererilor sau cererilor și transferul automat de date procedurale către Automatizarea procedurilor judiciare".4 Fiind un instrument uniform și eficient pentru notificarea electronică a documentelor de către instanțe, acesta continuă să sprijine eforturile de a asigura o justiție mai rapidă pentru utilizatorii instanțelor și tribunalelor în timpul pandemiei COVID-19.
Utilizarea videoconferinței nu este, de asemenea, o noutate în cadrul procedurilor judiciare austriece, însă, până în prezent, aplicarea acesteia a fost permisă doar în circumstanțe care ar necesita obținerea de probe în persoană sau care ar face ca o astfel de procedură să fie preferabilă din motive de economie procedurală. Videoconferința desfășurată în scopul obținerii de probe în materie civilă este reglementată la articolul 277 din Codul austriac de procedură civilă (Zivilprozessordnung, ZPO), în timp ce § 165 din Codul de procedură penală (Strafprozessordnung, StPO), stipulează utilizarea acestuia în contextul mărturiei orale a martorilor vulnerabili care necesită protecție suplimentară.5
În efortul de a facilita continuarea și funcționarea la distanță a proceselor civile pe toată durata pandemiei COVID-19, procedurile judiciare au suferit modificări considerabile.
Legea federală privind măsurile de însoțire pentru COVID-19 în sistemul judiciar, Monitorul Oficial Federal I 2020/30 (Bundesgesetz betreffend Begleitmaßnahmen zu COVID-19 in der Justiz BGBI I 2020/30, [1. COVID-19-JuBG]),6 care a intrat în vigoare la 6 mai 2020, oferă temeiul juridic pentru utilizarea tehnologiei video și a conferințelor în cadrul audierilor orale. Aceasta urmărește să ajusteze procedurile judiciare într-un mod care să răspundă nevoilor utilizatorilor instanțelor, extinzând în același timp instrumentele de comunicare electronică stabilite, abordate mai sus.
În conformitate cu dispozițiile sale, negocierile, precum și audierile pot fi desfășurate fără prezența fizică a părților sau a reprezentanților acestora până la 31 decembrie 2020, permițând astfel obținerea de probe în cadrul procedurii orale sau în afara acesteia, consolidând în același timp dreptul persoanelor care urmează să fie chemate la procedură (de exemplu, experți, martori, interpreți etc.) de a participa, indiferent dacă sunt îndeplinite sau nu cerințele prevăzute la articolul 277 ZPO. Pentru ca noile norme să fie aplicabile, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții:
- Accesul la o tehnologie de comunicare adecvată trebuie să fie asigurat (§ 3 Abs 1 Z 1 1 1. COVID-19-JuBG);
- Toate părțile trebuie să își dea consimțământul pentru utilizarea tehnologiei respective, care se consideră că a fost acordat, cu excepția cazului în care părțile se opun într-un termen rezonabil stabilit de instanță (§ 3 Abs 1 Z 1 1 1. COVID-19-JuBG);
-
- Proceduri judiciare necontencioase (Außerstreitverfahren) care se desfășoară în mod regulat în afara sălii de judecată sunt exceptate de la cerința aprobării prealabile, de exemplu căminele de bătrâni, spitalele etc. (§ 3 Abs 1 Z 2 1. COVID-19-JuBG);
- Părțile sunt în măsură să certifice că există un risc sporit pentru sănătate atât pentru ele însele, cât și pentru persoanele cu care se află în contact privat și profesional necesar (§ 3 Abs 2 1. COVID-19-JuBG).
Legea oferă instanțelor o marjă de manevră considerabilă pentru a se adapta la limitările spațiale, precum și pentru a se asigura că sunt luate măsurile de precauție necesare pentru a minimiza expunerea potențială la virus. Determinarea oportunității utilizării tehnologiei de videoconferință este la discreția exclusivă a instanței.7 Astfel, judecătorul desemnat trebuie să examineze ce măsuri pot fi necesare în lumina riscurilor pentru sănătate pe care le prezintă COVID-19 și în ce măsură poate fi garantată punerea lor în aplicare.8 În cazul în care instanța nu utilizează tehnologia video și, totuși, nu permite ca audierea să se desfășoare în persoană (din motivele menționate mai sus, cum ar fi lipsa de spațiu sau probleme de sănătate), părțile pot depune o cerere de audiere a cauzei până la un termen stabilit (Fristsetzungsantrag) în conformitate cu articolul 91 din Legea privind organizarea judiciară (Gerichtsorganisationsgesetz, GOG).9
Noile dispoziții în acțiune
Tribunalul districtual Liesing (Bezirksgericht) a luat recent în considerare observațiile prezentate de avocatul Oblin Rechtsanwälte GmbH, care s-au axat pe aplicarea articolului 3 Abs 2 din 1.COVID-19-JuBG și pe protecția pe care acesta o oferă celor care prezintă un risc mai ridicat de coronavirus. Deși nu s-a pronunțat încă o hotărâre, cele ce urmează se vor baza pe faptele cauzei și vor sublinia argumentele invocate în timpul procedurii, evidențiind modul în care utilizarea tehnologiei video, așa cum este permisă de noile norme, poate contribui, sprijini și promova administrarea corectă a justiției la distanță.
i. Sănătate
- Pârâtul este cetățean german și locuiește cu familia sa în Filipine de la pensionare. În calitate de titular al unei vize permanente de rezident special pentru pensionari (SRRV), Manila a fost domiciliul său principal, fapt care este evidențiat și în pașaportul său. Înainte de izbucnirea virusului, el ar fi petrecut câteva luni în Austria, de la caz la caz.
- Având în vedere faptul că pârâtul are 77 de ani, este de sex masculin și suferă de afecțiuni medicale subiacente, acesta prezintă un risc sporit de îmbolnăvire gravă din cauza COVID-19. Pentru a evita o eventuală infecție, i s-a recomandat să se autogăzduiască la domiciliu, astfel cum este consemnat într-un certificat medical și, începând cu data de 13.08.2020, continuă să fie tratat pentru insuficiență cardiacă, aritmii cardiace, precum și pentru hipertensiune arterială.
- Bazându-se pe Ordonanța privind grupele de risc COVID-19 (COVID-19-Risikogruppe-Verordnung)10 al ministrului federal austriac al Afacerilor Sociale, Sănătății, Asistenței și Protecției Consumatorilor, indicatorii persoanelor cu risc ridicat includ:
-
- Boală cardiacă cronică cu leziuni ale organelor terminale care necesită un tratament permanent, cum ar fi insuficiența cardiacă (§ 2 Abs 1 Z 2 lit b) COVID-19-Risikogruppe-Verordnung); sau
- Hipertensiune arterială cu leziuni existente ale organelor terminale, în special insuficiență cardiacă sau renală cronică sau tensiune arterială necontrolabilă (§ 2 Abs 1 Z 9 COVID-19) COVID-19-Risikogruppe-Verordnung).
ii. Starea actuală a pandemiei la locul de reședință și condițiile de intrare în Austria
- Ministerul federal austriac pentru Afaceri Europene și Internaționale a emis avertismente de călătorie în Filipine (Bundesministerium für Europäische und internationale Angelegenheiten (Ministerul Federal pentru Afaceri Europene și Internaționale), BMEIA); interdicția de intrare impusă la 15.03.2020 a fost ridicată, iar reintrarea a fost reluată de la 01.08.2020, deși este supusă unor condiții stricte:
-
- Test PCR negativ la sosire sau intrarea în carantină de zece zile la o unitate de cazare adecvată, a cărei disponibilitate trebuie confirmată;
- Trebuie să se facă dovada accesului la instalațiile locale de carantină rezervate în prealabil;
- Nerezidenții trebuie să dovedească faptul că sunt titulari de viză.
- Din august, țara a intrat într-o stare de blocaj. Persoanele cu vârsta de peste 60 de ani nu au voie să iasă din casele lor.
- Au fost instituite reglementări privind cotele pentru a reglementa numărul maxim de sosiri zilnice, iar numărul de zboruri internaționale a fost redus semnificativ.
iii. Outlook
Statutul de viză specială de pensionar rezident al pârâtului îl împiedică pe acesta să reintre în Filipine în temeiul articolului 13 din Legea filipineză privind imigrația din 1940, în urma unei șederi temporare în Austria. Nefiind domiciliat în Austria și neavând nici rude în țară care ar putea să-i ofere sprijinul și îngrijirea necesare pentru a se ocupa de el, orice călătorie în afara reședinței sale actuale este imposibilă.
După cum sugerează faptele din acest caz, având în vedere circumstanțele actuale, a devenit esențial să se stabilească un cadru juridic care să echilibreze măsurile de urgență de reducere a riscurilor cu interesul de a proteja statul de drept, precum și accesul la justiție și la un proces echitabil. Videoconferința în perioadele de COVID-19 s-a dovedit a fi o tehnologie capabilă să reducă întreruperile practicilor judiciare obișnuite, să minimizeze posibilele prejudicii cu care se confruntă utilizatorii instanțelor și să asigure că nu este ignorat respectul pentru viața și sănătatea celorlalți.11 Indiferent de provocările care ar putea apărea în urma recentelor evoluții legislative, există multe beneficii care pot fi obținute din noile dispoziții privind modul în care sunt soluționate litigiile transfrontaliere.
În lipsa așteptării ca sălile de judecată fizice să devină disponibile, cererile nu numai că pot fi soluționate mai rapid, dar și întârzierile din instanțe pot fi reduse în mod semnificativ.12 Pe măsură ce numărul audierilor virtuale crește, instituțiile vor fi, de asemenea, mai bine poziționate în viitor pentru a continua funcționarea justiției, indiferent de evenimentele imprevizibile și extraordinare care necesită închiderea clădirilor instanțelor.13 Din aceste motive, ar trebui încurajată utilizarea instrumentelor de comunicare virtuală și ar trebui eliminate percepțiile privind caracterul inadecvat al acestora. Întrucât trecerea la justiția virtuală capătă amploare, integrarea sa permanentă în legislația existentă trebuie să fie precedată de discuții între practicienii din domeniul juridic și la nivel politic pentru a se asigura că orice tensiune potențială cu principiile procedurale recunoscute este rectificată.
Note de subsol
1. UNODC (2020) Asigurarea accesului la justiție în contextul COVID-19. Nota de orientare a UNODC. Disponibilă la: https://www.unodc.org/documents/Advocacy-Section/Ensuring_Access_to_Justice_in_the_Context_of_COVID-191.pdf [accesat la 10.10.2020], p6.
2. Knoetzl, B. (2020) COVID-19 Pandemci. Impactul COVID-19 asupra operațiunilor judiciare și a practicii în materie de litigii. Comitetul pentru litigii al IBA, p. 8.
3. Knoetzl (n ii), p8.
4. Ministerul Federal al Republicii Austria pentru afaceri digitale și economice (2017) Administrația pe internet. Ghidul ABC al e-Guvernării în Austria, p177.
5. Portalul european e-justiție - Informații generale (2018) Obținerea de probe prin videoconferință - Austria. Disponibil la adresa: e-justice.europa.eu/content_taking_evidence_by_videoconferencing-405-at-en.do?member=1 [accesat la 11.10.2020].
6. Disponibil la: https://www.ris.bka.gv.at/GeltendeFassung.wxe?Abfrage=Bundesnormen&Gesetzesnummer=20011087&FassungVom=2020-03-25.
7. Scholz-Berger, F.; Schumann J. (2020) Die Videokonferenz als Krisenlösung für das Zivilverfahren. ECOLEX. Disponibil la adresa: https://zvr.univie.ac.at/fileadmin/user_upload/i_zivilverfahrensrecht/Scholz/ecolex_2020-06__469_Florian_Scholz-Berger.pdf [accesat: 12.10.2020], p470.
8. Scholz-Berger; Schumann (n vii), p471.
9. Scholz-Berger; Schumann (n vii), p471.
10. Disponibil la: https://www.ris.bka.gv.at/GeltendeFassung.wxe?Abfrage=Bundesnormen&Gesetzesnummer=20011167.
11. "COVID-19 și abordarea globală a procedurilor judiciare ulterioare, audieri". Firmă de avocatură globală | Norton Rose Fulbright, www.nortonrosefulbright.com/en/knowledge/publications/bbfeb594/covid-19-and-the-global-approach-to-further-court-proceedings-hearings [accesat la 10.10.2020].
12. Baker McKenzie (2020) Viitorul soluționării litigiilor: Ce schimbări ar trebui să supraviețuiască revenirii la "normalitate". Viitorul litigiilor - Thought Leadership. Disponibil la: https://www.bakermckenzie.com/-/media/files/insight/publications/2020/06/future-of-dispute-resolution–what-changes-should-survive-the-return-to-normal.pdf [accesat la 11.10.2020], p7.
13. Baker McKenzie, (n xii).
Conținutul acestui articol este menit să ofere un ghid general al subiectului. Trebuie să solicitați consultanță de specialitate cu privire la circumstanțele dumneavoastră specifice.