logoIlo

Curtea Supremă se pronunță asupra creditelor nebancare

Autor: Klaus Oblin

Deoarece băncile nebancare nu acordă de obicei împrumuturi, împrumuturile acordate acționarilor pot fi acordate numai în cazuri excepționale, în care plata poate fi justificată de diligența unui manager rezonabil.

Prezentare generală

Atunci când o societate cu răspundere limitată (cunoscută în Austria sub denumirea de GmbH) acordă un împrumut unui acționar, părțile trebuie să ia în considerare (ca și în cazul în care contribuțiile de capital sunt returnate) dacă situația acționarului va fi îmbunătățită în comparație cu alți parteneri contractuali ai societății. De asemenea, GmbH trebuie să ia în considerare dacă acționarul beneficiază de un tratament preferențial și dacă acest lucru dezavantajează societatea. Acesta va fi în mod regulat cazul împrumuturilor, deoarece băncile nebancare acordă de obicei împrumuturi monetare. Prin urmare, împrumuturile acordate acționarilor pot fi emise doar în cazuri excepționale, în care plata poate fi conciliată cu diligența unui manager rezonabil. Această decizie trebuie să ia în considerare, de asemenea, faptul că o societate care acordă un împrumut unui acționar nu are aceeași posibilitate ca o bancă de a-și repartiza riscurile; mai degrabă, aceasta este împovărată cu un așa-numit "risc forfetar".

Jurisprudență

Curtea Supremă s-a pronunțat recent într-un caz în care un împrumut a fost acordat fără garanții și a servit, evident, la finanțarea achiziției de acțiuni ale societății țintă. Având în vedere că astfel s-au retras fonduri considerabile din societate, punând creditorii în pericol fără nicio justificare operațională, Curtea Supremă a considerat că acest lucru nu poate fi conciliat cu diligența așteptată de la un manager rezonabil.

Instanța a considerat că argumentul potrivit căruia s-a convenit o rată a dobânzii obișnuită a trecut cu vederea faptul că comparația între alte împrumuturi nu trebuie să ia în considerare doar termenii specifici ai acordului, ci și întrebarea dacă o astfel de înțelegere ar fi putut fi încheiată cu un terț din afara societății.

Articolul 83 alineatul (1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată prevede că acționarii trebuie să ramburseze o plată din partea societății în cazul în care aceasta contravine legii, actului constitutiv sau unei decizii a societății. Singura excepție se referă la profiturile primite de acționar cu bună credință. Mai mult, secțiunea 83 din lege este menită să garanteze că activele societății rămân neschimbate, chiar dacă aceste active depășesc capitalul nominal.

Potrivit instanței, în cazul unei încălcări, societatea poate solicita o rambursare împotriva acționarului care a primit plățile ilegale (servicii) și a directorilor executivi (dacă aceștia au acționat cu vinovăție). Ceilalți acționari sunt supuși răspunderii subsidiare numai dacă și în măsura în care activele societății au fost reduse sub capitalul nominal prin plata ilegală. În cele din urmă, instanța a considerat că faptul că încălcarea secțiunii 82 a fost sesizabilă sau nu era irelevantă pentru obligația de a rambursa plățile, în conformitate cu secțiunea 83 alineatul (1) din lege.